Îți aduci aminte de ziua în care ai devenit mămică?

Ziua când ți-ai întâlnit pentru prima dată copilul? Micul omuleț? Micuț , moale , umed și ridat?

Același mic omuleț pe care timp de 9 luni de zile l-ai mângait în burtica ta , care a mișcat în burtică, care sughitea și cu care ai povestit zile si ore întregi. Care, când a venit pe lume era ceva mic pe care nu l-ai recunoscut inițial , nu ți l-ai imaginat dar îți părea atât familiar.

Copilul tău, fetița sau băiețelul tău.

Care la început îți părea așa străin și fragil în brațele tale ?

Pe care nu știai cum să îl ți în brațe ,cum să îi vorbești și cum să îl atingi. Și ți se părea că habar nu ai ce să faci cu o așa mică mogâldeață.

Totul era nou , totul era înfricoșător și minunat și dureros și erai confuză.

În salonul rece , pe jumătate dezbrăcată , printre atâtea chipuri străine, halate albe și miros de steril, îți aduci aminte ? Fiind uimită și recunoscătoare asistentelor care te-au învelit , șters pe tine și pe copilul tău și ți l-au pus pe pieptul tău dezvelit . Te-ai simțit obosită dar totodată energizată de parcă ai fii băut o cafea tare sau un energizant. Te-ai simțit speriată și îngrijorată și îngândurată?

Îți aduci aminte că ai așteptat să te simți diferit din ce moment oficial ai devenit mămică? Ca și cum acum că ai devenit mămică îți vor veni și toate informațiile și achizițiile unei veritabile mămici ?

Îți aduci aminte când te-ai simțit copleșită de amalgamul acesta de sentimente odată cu nașterea copilului tău ?

Îți aduci aminte de primul scâncet al copilului tău și inima care ți s-a topit de drag?

Frica, nelinistea , oboseala , curajul, puterea , iubirea, grija , afecțiunea , fericirea nemărginită care a venit pe tine din momentul în care ai devenit mămică , îți mai aduci aminte?