Inainte sa fim 4, am fost doar noi 3,

Inainte sa fim 4 te leganam doar pe tine,

Inainte sa fim 4 adormeam cu tine in patul nostru,

Iti priveam somnul dulce si sforaitul lin,

Iti alinam doar plansul tau,

Iti sarutam doar manutele si fata ta dulce,

Ne jucam doar noi doi si povesteam doar noi doi,

Ne uitam la desene dimineata cuibariti in plapuma calda,

Si totul era de vis .

Pentru ca erai doar eu ,tu si tati.

Dar pe cum se apropie momentul sosirii surioarei tale, ma gandesc deseori -Doamne cat ai crescut de mare , doamne cat te-ai dezvoltat , si ce bucurie ca esti un copil descurcaret. Esti copilul care m-a facut mama si care mi-a pus la incercare rabdarea, calmul, anxietatea , stresul si tot felul meu de a fii.

Iti privesc noaptea manutele calde si piciorusele goale, sunt cuibarite intre mine si tatal tau si ma gandesc -Doamne , cand au trecut astia 3 ani , ca mi se par o clipire , iar toate noptile nedormite si toate momentele impreuna parca au fost o secunda. Te privesc cum respiri domol si caldut , si imi vine sa iti sarut tot interiorul tau si tot trupusorul tau sa il strang in brate strans si sa nu iti dau drumul niciodata. Sa ne oprim in momentul acesta magic cand dormi cu capul in pieptul meu si cu picioarele la pieptul meu ca un cocon mic de iubire.

Melancolia ma incearca noaptea tarziu cand constientizez ca urmeaza sa fim 4 si nu vei mai fii universul meu si ca nu ma voi mai putea dedica tie intru-totul.

Scriu tarziu, haotic si imprastiat asa cum sunt si gandurile mele in momentul de fata. Te iubesc micul meu univers si abia astept noile tale aventuri ce vor veni.