Sora mea mă consideră o mamă enervantă,

Nu știu exact când am trecut din rolul de „soră cool” în cel de „mamă enervantă”, dar sora mea îmi reamintește din când în când că am făcut pasul acesta. Și, sincer, dacă stau să analizez, nu pot să-i dau chiar totală dreptate… dar nici să o contrazic complet.

Ce înseamnă „mama enervantă”?

„Mama enervantă” nu e neapărat o persoană rea sau lipsită de iubire. Din contră, e genul de mamă care:

💫 îți repetă aceleași sfaturi până când le visezi noaptea („Ți-ai luat geaca? O să răcești!”, „Nu uita să mănânci ceva sănătos!”).

💫are impresia că știe mai bine decât tine ce e bun pentru viața ta, indiferent de vârsta pe care o ai

💫 te verifică și când nu e cazul – fie că e vorba de unde ești, cu cine ești, ce planuri ai.

💫îți oferă soluții înainte să ceri – chiar și atunci când doar voiai să povestești, nu să fii „salvat”.

Pe scurt, „mama enervantă” este acea combinație de grijă exagerată + control subtil + dragoste exprimată în modul cel mai puțin relaxat posibil.

Unde mă asemăn eu cu această tipologie?

Recunosc. Nu sunt mama surorii mele, dar uneori mă comport ca și cum aș fi:

💫 O sun sau îi scriu doar ca să întreb dacă a mâncat sau ce a făcut în ziua respectivă, deși nu e treaba mea.

💫Îi dau sfaturi nesolicitate despre școală, prieteni, viitor, de parcă aș fi un manual ambulant de dezvoltare personală.

💫Mă supăr ușor când nu mă ascultă, ca și cum ar trebui să urmeze instrucțiunile mele ca pe o rețetă de viață

💫 Am tendința de a o „proteja” și acolo unde ar trebui să o las să greșească și să învețe singură.

Adevărul este că, din dragoste și din dorința de a o vedea bine, risc să cad în capcana „mamei enervante”.

Dar e chiar așa de rău?

Poate că „enervant” e doar traducerea tinerească pentru „îți pasă prea mult de mine și nu știu încă să gestionez asta”.

Sigur, e important să învăț să fac un pas în spate, să îi respect spațiul și alegerile, dar tot la fel de important este să nu-mi reprim instinctul de a avea grijă de ea.

Poate că rolul meu e un amestec: puțin soră, puțin mamă, puțin prietenă. Și, deși uneori o irit, sper că într-o zi va înțelege că în spatele „mamei enervante” e, de fapt, o soră care o iubește enorm.

Lasă un comentariu